Cântec prost

Un sarut dura pe-atunci cat discurile cu Pink Floyd
Ne-am iubit atat de mult incat am declansat razboi...

În mintea mea, tu eşti coloana sonoră a filmului meu, mereu. Însăşi acţiunea sau doar în surdină, melodia ta nu-mi dă pace, nu se opreşte niciodată.

Filmul nostru l-as vedea din nou
Din pacate nu-i pe video...

Deşi se comportă ca un DVD-player blocat pe repeat, mintea mea nu are butoane. Nu îmi arată ce vreau eu să văd. Unul fast-forward mi-ar prinde bine până ce vei fi iar aici, iar pentru atunci îmi doresc unul pause. Apoi unul back, abia apoi replay...

As vrea sa-ti scriu ceva frumos
Dar e un cantec fara rost

Şi, desigur, aş vrea un buton stop, pentru când totul devine prea greu de îndurat-prea real...

Doua inimi vor rula acelasi film la nesfarsit
Lumea asta pare plina doar de prosti ce s-au iubit