vineri, februarie 24, 2012

Azi voi fi actriță. Din nou...



M-am săturat să postez melodii, fragmente, citate, poze care să transmită un mesaj, care să demonstreze ceva cuiva. M-ai rănit, nu-mi pasă, am trecut peste, sunt mai puternică decât atât, mi-e dor de tine, te iubesc - nici unul din lucrurile astea n-ar trebui să aibe ce căuta într-un update pe facebook. Mi-aș dori să am curajul să le spun tuturor lucrurile astea în față, nu printr-un post impersonal din care să sper că o să priceapă care e mesajul și că le este adresat lor. Mi-aș dori să nu mai am nevoie să pun posturi de genul pretinzând că sunt puternică sau că am încredere în mine sau că sunt bine sau mai știu eu ce... Mi-aș dori să fiu cu adevărat nepăsătoare și încrezătoare, fără să fie nevoie de vreun post care să convinga lumea de ceva ce nu reușesc să mă conving pe mine...
Uimitor cum poți păcăli o lume întreagă cu ceva ce tu nu crezi. Presupun că nimănui nu îi pasă destul cât să se gândească la asta, fiecare ia totul de bun deoarece ca să-ți poți pune întrebări trebuie să-ți pese... Sau ajunge curiozitatea ca să tragi cu ochiul în viața celorlalți în încercarea de a evada din a ta? În cazul ăsta de ce mai dă lumea bani la teatru? Fiecare pune în scenă un spectacol în fiecare zi, deși mă întreb dacă merită câtuși de puțin efortul...


Niciun comentariu: