Pe ultima copertă Emil Brumaru spune “Citesc o carte despre mine! Nu-s original.” Ciudat. Exact asta gândeam și eu, citind din ea. Cine știe câți alții au mai gândit-o...
Să fie oare din cauza că toți aruncăm aceleași exuvii bâjbâind spre maturitate? Să fie aplicarea principiului ca la o populație de 7 miliarde e imposibil sa nu se mai fi gândit cineva la ce te gândești tu?
Oare asta ne face pe toți la fel? Sau nu face altceva decât să accentueze faptul că, de fapt, toți pornim din același loc, avem de înfruntat aceleași lucruri, și doar momentul și modul în care facem asta ne vor conduce la a fi diferiți de oricine altcineva?
Se spune că o idee nu valorează nimic.
Dar dacă asta e tot ce ai?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu