cateva din lucrurile ce imi trec prin minte:|

daca e ceva ce am invatat din propria experienta, acest lucru e ca nimic nu este intamplator in viata... fiecare lucru are un motiv... poate nu evident... poate este doare o etapa prin care trebuie sa treci pentru a putea ajunge la ceea ce conteaza cu adevarat. dar fiecare experienta are rolul ei... oare daca nu ai fi suferit niciodata, ai putea aprecia cu adevarat fericirea? daca ai primi in mod miraculos instantaneu absolut tot ce iti doresti, nu ai sti ce inseamna cu adevarat dorinta nebuna, sa lupti pentru ceva, ai mai aprecia ceea ce primesti? se spune ca iti doresti un lucru pana ce acela devine al tau, iar apoi pleci in cautarea altui trofeu. in mod surprinzator, este si adevarat de cele mai multe ori. dar oare ce se intampla cand iti dai seama ca ai obosit sa alergi? sau cand abandonezi ceva (sau pe cineva) pentru ca e al tau, dar iti dai seama ca de fapt inca iti doresti acel lucru? cum poti sti ca merita sa lupti din nou pentru ceva ce ai dat la o parte pentru ca ai fost prea orb sa apreciezi la timp? si oare, un lucru sau o persoana, odata abandonat/a, mai poate fi recastigat/a?
dar sentimentele cuiva abandonat in felul acesta? increderea?

you'll never get to heaven, or even to L.A. if you don't believe there's a way

nici eu nu stiu ce gandesc:|

tocmai am terminat de citit o poveste despre moarte... si ma gandesc ca uneori cea mai mare dorinta a mea e sa mor. de fapt nu stiu ce inseamna moartea in mintea mea. sa evadez pur si simplu din lumea asta... pacat ca e o hotarare ireversibila. pur si simplu nu am nimic de pierdut. sau cel putin asa cred... apoi imi amintesc de tata si de EL. tata care ma iubeste si pe care il iubesc si el, acea persoana fara de care nu'mi pot imagina viata. acea persoana care desi nu este langa mine ma impiedica sa fiu singura, simplul gand, simpla amintire a lui parca ma intareste, pentru ca stiu ca undeva exista el. si cand privesc stelele si imi imaginez ca stam pe acelasi pamant admirand acelasi cer in acelasi timp si aceeasi dimensiune parca nici nu mai pare asa departe... si la urmelor pentru ce ne'a mai daruit atunci dumnezeu viata? adica lucrul acesta e pana la urma un privilegiu, iar cand ma gandesc la cei care mai au numai cateva clipe de trait sau care au plecat deja dintre noi impotriva vointei lor mi se pare cel mai egoist gest cu putinta... sa te sinucizi... pentru ca viata o definesc prin fericire. pentru ca si lacrima exprima mai multa fericire decat incremenirea in timp si spatiu si adormirea tuturor gandurilor si simturilor. pentru ca fericirea nu e un loc, ci o directie. pentru ca fericirea nu este un ideal imposibil, ci realitatea pentru cei care isi doresc cu adevarat sa le fie bine. pentru ca nimic nu e perfect si nimic nu e complet intunecat. pentru ca luminita de la capatul tunelului va exista intotdeauna, fie ca o vedem, fie ca nu, atata timp cat exista speranta. pentru ca daca vrei cu adevarat poti si daca ai vointa muti si muntii din loc (desi expresia e idioata, pt ca vorba aia daca ai creier ii lasi acolo ca nu te deranjeaza). pentru ca destinul nu e o plasa in ochiurile caruia te prinde un noroc capricios si schimbator, ci o gradina pe care o cultivi singur prin gandurile pe care le ai. pentru ca si in cea mai friguroasa noapte se va gasi o stea pe cer si in cea mai crunta depresie se va gasi un zambet binvoitor sau un gest frumos. ramane numai la atitudinea fiecaruia sa aleaga daca se bucura de ele si daruieste un zambet mai departe sau daca asteapta ca norocul sa'i pice din cer si viata sa'i devina perfecta...
"gandeste-te la prieteni si la oameni care tin la tine...si la viata in sine, care e un lucru minunat si banuiesc ca stii cat valoreaza, si nu mi se pare in regula s-o distrugi numai pentru ca poti...candva o sa-ti para rau, si atunci va fi prea tarziu...de ce sa nu faci ceva acum?"(banuiesc ca tu ai uitat ce ziceai... si desi dramatizai, ai dreptate.)

d'oh

"what was your lucky day?"

"when i met ... and fell in love"

"and that was lucky in what way?"

"i don't know... it changed my life..."

da... chiar mi'a schimbat viata. adica nu sunt sigura in ce sens, am raspuns din reflex sau din instinct sau oricum inconstient... dar... nimic nu mai e la fel ca atunci... lumea e aceeasi, adica e imposibil sa se fi schimbat o lume intreaga pentru ca ne'am cunoscut noi, dar totusi ceva e altfel... atitudinea mea, de fapt eu. nu pricep de ce atunci cand ma indragostesc stomacul meu reactioneaza instantaneu si incepe sa danseze conga, nu pricep de ce mi se lateste un zambet tampit pe fata de cate ori apare la orizont... a devenit in atat de putin timp, cu atat de putine cuvinte, universul meu, orice gand ar rasari sfarseste prin a'si gasi calea catre amintirea lui... stiu ca e plictisitor si ca toata lumea vorbeste despre aceleasi lucruri dar nu ma pot abtine, adica e un sentiment asa de frumos, e ceva ireal, ca si cum ai zbura undeva pe un norisor roz, aproape de rai... nimeni si nimic nu ma mai poate atinge, devin pur si simplu fericita... nu mai gandesc lucid, as face totul pentru el, zambesc prosteste cand il vad si inima o ia razna cu 1000/h cand ma ia in brate si ma saruta... mi'e groaza sa ma gandesc cum ar putea sfarsi, pentru ca dragostea inseamna sa'i oferi cuiva controlul toatal asupra ta, sa'i dai puterea sa te distruga si sa ai incredere ca n'o va face... se zice ca dragostea intuneca picioarele si incetoseaza mintea, dar atunci cand este gestionata corect nu devine oare cel mai bun lucru care ti se poate intampla? adica eu una simt ca as trece si prin foc pentru el... (chiar daca asta inseamna sa iau un 10 la testu de maine la mate...)imi da puterea sa merg inainte, sa ma dau jos din pat in fiecare dimineata, e peste tot, in razele de soare ce ma trezesc si in gandurile dinainte de a adormi, in visele noptii si in lumina zilei... uitasem cat e de frumos sa imparti totul cu cineva, pentru ca fericirea e mai profunda in doi, la fel cum si lacrimile se usuca mai usor cand stau in bratele lui...

"simti iorul dragostei cand esti aproape de el si o lipsa apasatoare cand nu ti'e aproape. iubesti, deci existi."