cateva cuvinte

CUVẤNT, cuvinte, s.n. Unitate de bază a vocabularului, care reprezintă asocierea unui sens (sau a unui complex de sensuri) și a unui complex sonor; vorbă.

da. asocierea unui sens si a unui complex sonor. dar oare ce conteaza? sensul sau sunetul lui?
cuvintele nu sunt nimic, nu au cum sa te atinga in vreun fel, nu pot sa te doboare. cel putin nu ar trebui. cuvintele n-au importanta. ceea ce ascund ele, ceea ce denumesc ele e important, are o insemnatate mai mica sau mai mare... dar se mai gandeste cineva la sensul lor inainte sa le arunce? adica... e asa usor sa ranesti aruncand cateva cuvinte. e asa usor sa te prefaci ca uiti sensul. e asa usor sa reduci dimensiunea sensului, convingandu-te astfel ca ai fost sincer.
cati dintre noi au in minte si in inimca exact sensul, imaginea, sentimentul din spatele cuvantului si cati sunt fascinati doar de rezonanta pe care o au odata rostite, imbinarea lor cu un anumit ton? cati dintre noi suntem constienti de ravagiile de multe ori nedrepte provocate in inimile altora de aceasta fascinatie?

poate ai raspuns in mintea ta. crezi ca esti mereu constient? daca da, esti sincer in totalitate?
eu cred ca nimeni nu poate raspunde cu da in toate situatiile...asa ca voi reveni la un proverb vechi: o fapta face cat o mie de vorbe.

what hurts the most?

was being so close
and having so much to say
and watching you walk away...
nu mai cred in karma. chiar am fost draguta cu toata lumea, nu-mi amintesc sa fi facut nimic rau, pentru ca am fost fericita. din cauza firii vulcanice, cad in extreme. la cel mai mic motiv de bucurie sunt in extaz, cand ceva ma raneste, ma prabusesc. de obicei sunt o fire puternica. e nevoie de mult sa ma atingi, de foarte mult sa ma ranesti sau sa ma dobori. dar uneori ma trezesc pe jos fara sa stiu macar de ce, de obicei atunci cand plutisem prea sus, eram prea fericita, ceea ce face caderea si mai dura. iar atunci, va trece o vreme pana sa fiu in stare sa ma ridic. si nu va mai fi la fel. de fiecare data ma inchid mai mult in mine, ii indepartez si mai tare pe ceilalti, devin si mai ironica, si mai rea incercand sa ma apar, sa nu mai cred orbeste in nimeni, sa nu mai sufar. "something inside this heart has died, i'm in ruins..." uneori stau si ma intreb unde a disparut fetita dulce, inocenta, care ajuta pe toata lumea fara sa ceara nimic in schimb pe care mi-o amintesc. si imi dau seama ca e adevarat: sunt ceea ce ma fac ceilalti sa fiu.
cum se poate ca o lume intreaga sa se naruiasca intr-o singura zi? cum pot pierde in doar cateva ore toate lucrurile care contau, toate lucrurile de care m-am agatat, toate sperantele? iar acum lovitura de gratie... singurul lucru la care nu m-as fi asteptat. trebuie sa invat sa tin totul in mine, sa nu mai cred in oameni, sa arat doar ce vreau sa se vada, chiar daca totul ar fi o minciuna bazata pe aparente. la urma urmelor, nu asta face toata lumea? abia acum imi dau seama ca tocmai mastile fac viata frumoasa, atunci cand pica vreuna, totul se spulbera si se pierde "pe aripile vantului"...

i'm so not over.

How, how am I supposed to feel
When everything surrounding me
Is nothing but a fake disguise
I don't know,
I don't know where I belong
It's time for me to carry on
I'll say goodbye

I can't stop the rain from fallin'
I'm drownin in these tears I cry
Since you left without a warning
I face the dawn with sleepless eyes
No I can't go on
When clouds are pushin' down on me, boy
I can't stop, I can't stop the rain
From fallin

So, tell me where I went wrong
I'm stuck inside a dream long gone
It's hard to reveal the truth
Your love,
Is nothing but a bitter taste
It's better if I walk away,
Away from you

I can't stop the rain from fallin'
Im drownin in these tears I cry
Since you left without a warning
I face the dawn with sleepless eyes
No I can't go on
When clouds are pushin' down on me, boy
I can't stop, I can't stop the rain
From fallin

please don't stop the rain

And I don't know if it's me or you
But I can see the skies are changing
In all the shades of blue
And I don't know which way it's gonna go

If it's gonna be a rainy day
There's nothing we can do to make it change
We can pray for sunny weather
But that won't stop the rain

...

I thought that time was on our side
I've put in far too many years
To let this pass us by
You see live is a crazy thing
There'll be good time and there'll be bad times
And everything in between
And I don't know which way it's gonna go

...

When things don't go your way
But we've got no control over what happens anyway

if it hurts, it's not love

mi-am amintit de asta cand o prietena imi zicea ca e atat de :x de el si ca asta aduce prea multa durere. nu cred ca e dragoste... inteleg ca e ceva ce n-ai mai simtit pentru nimeni, mai puternic decat orice pana acum, dar tot e foarte departe de dragoste. adica nu prea aduce cu sentimentul acela inaltator care iti umple stomacul de fluturasi la simplul gand ca el exista, care te face mai bun, mai tolerant si mai atent la detalii? iubirea adevarata te face intotdeauna mai bun, nu conteaza cine o inspira sau daca e impartasita. numai un indragostit poate aprecia cu adevarat frumusetea unei flori, a unei raze de soare, unor picaturi de ploaie sau a unor ochi luminati de un zambet. nu spun ca altii nu le-ar observa, dar cand iubesti toate sentimentele se intensifica...
ea il asteapta pe el, il doreste. adevarata iubire incepe acolo unde tu nu mai astepti nimic in schimb. "te iubesc pntru ca ma iubesti este un schimb. te iubesc pentru ca te iubesc, si nimic mai mult, aici incepe iubirea". dar totusi durerea ramane. ce'i de facut in situatia asta? aceste sentimente sunt ca febra, se naste si se stinge fara ca vointa sau ratiunea sa aibe vreo contributie. "ma face sa ma simt naspa si as vrea in mom astea sa simta si el ce simt eu acum"... life's not fair, stiu. uneori am impresia ca intr-o viata anterioara am fost tiran, vba lu coco, si de'aia mi se intampla toate... mda, crezi sau nu, karma exista... what goes around comes around, chiar daca nu mereu in aceeasi forma...
anyway. azi ora de religie a fost tinuta de o scoala de rugaciune din franta. una din "eleve" a vorbit despre viata ei, despre cum a fost crescuta in rugaciune, cum la un moment dat ajunsese atat de ocupata incat nu se mai ruga, si din cauza aceasta isi pierduse concentrarea, motivatia, era mereu obosita, stresata... hm, oare nu avea legatura cu faptul ca avea prea mult de lucru? cred in Dumnezeu, dar parca nu destul incat sa fiu sigura ca si-a revenit multumita rugaciunii. as paria pe autosugestie. au cantat cateva cantece, si abia atunci m-au impresionat. de fapt cred ca erau rugaciuni transpuse in muzica. si desi nu intelegeam cuvintele pe care le rosteau si nici nu stiu franceza destul de bine incat sa fi putut pricepe macar esenta, nu pot descrie senzatia pe care am simtit-o. adica, m-au trecut fiori...nu pot descrie ce am simtit, dar stiu ca m-am simtit bine. de fapt, tocmai retraiesc acea senzatie pe masura ce imi amintesc... iar apoi, am rostit o rugaciune, si ne-au pus timp de cateva minute sa inchidem ochii, sa meditam la ceea ce ne dorim cu adevarat, pentru ca El ne asculta pe fiecare din noi. nu stiu daca dorinta mea se va indeplini, dar imi dau seama ca nici nu mai conteaza... cred ca aveam nevoie de asa ceva pentru a-mi intari credinta, ca sa nu spun a o recapata. si desi atunci am crezut in ce povesteau ei, intre timp am ajuns la concluzia ca nu as vrea sa fac parte din acea scoala. dar ceea ce am simtit, fara vreo legatura directa cu vorbele, inca n-am reusit sa explic... oare si asta a fost autosugestie?
si revenind la ce ziceam mai devreme... cred ca viata, sau ma rog, starea de spirit, nu ar trebui guvernata de alte persoane. stiu ca doare, dar ar trebui sa ne cautam fericirea in lucrurile marunte ce ne inconjoara si in primul rand in noi... does it make any sense?

:x

can hear my heart breaking
As I open the door
I can feel the tears
On my face burn like fire
As I look in your eyes
And I know
I'm still in love with…

Everything I hate
Everything you do
Everything I fear
Everything on you

I can feel my life ending
As I whisper goodbye
And I know
I'm still in love with…

Everything I hate
Everything you do
Everything I fear
Everything on you

I can't believe I still need you
I can't believe I still want you
I can't believe life means
Nothing without you
Baby I'm still in love with…

Everything I hate
Everything you do
Everything I fear
Everything on you

I'm in love with…

Everythïng you are

Which Gone with the Wind character are you? Your Result: You are Scarlett O'Hara You are the belle of the ball. You may not be so beautiful, but you are charming, have a strong will, determination, and adaptibility. You are, however, selfish, shrewed and vain at times. You do not care what others think of you, and try your best to get what you want. You have sheer will and determination to survive, but unfortunately blinded by love.
You are Rhett Butler
You are Melanie Wilkes
You are Ashley Wilkes
http://www.gotoquiz.com/which_gone_with_the_wind_character_are_you">Which Gone with the Wind character are you? http://www.gotoquiz.com/">Quiz Created on GoToQuiz

and I won't be around, when you figure out, you got exaclty what you asked for (space.)

space in your mind when you think of me, 'cause I'm about to be a memory...

thanks for the memories

ma gandeam azi cat de dor imi este de scoala generala... mi-am dorit atat de mult sa ajung la liceu, pentru ca asta ar insemna ca sunt in sfarsit "mare". dar acum nu ma simt asa, din contra, ma simt mica, sunt nesigura, oarecum speriata... stiam ca va fi altfel, dar credeam ca va fi mai bine. stiam ca am sa-mi fac alti prieteni, ca va fi alt colectiv... nu ma asteptam in schimb sa incep sa-mi pierd incet, dar sigur, prietenii vechi. oamenii care au insemnat totul pentru mine timp de 8 ani. ma intreb, oare chiar poate amestecarea claselor (pentru ca aproape toti am ramas la acelasi liceu) sa stearga pur si simplu tot ce a fost? toate glumele, toate lacrimile sterse prin numai cateva cuvinte, toate certurile si impacarile, toate orele peste care nu cred ca treceam singura, toate pauzele binemeritate, toate orele chiulite la o inghetata sau in parc, jocurile de carti pe sub banca... sunt atatea lucruri care ne-au unit, care mi se revarsa acum in minte, si nu pot sa cred ca putem uita toate acestea...
adica...stiu ca de fapt ar fi grav daca nu s-ar fi schimbat nimic, daca as fi ramas pe loc. e normal sa evoluez, asta e firea lucrurilor... dar e normal si sa-mi fie dor...sa-mi doresc uneori sa ma intorc in timp...nimic nu e vesnic, tocmai de aceea ar trebui sa apreciem ce avem si sa fim constienti ca putem pierde totul in orice secunda... si la urma urmelor, fiecare isi doreste sa schimbe ceva, mai multe sau mai putine, lucrusi semnificative sau nu... ai grija ce-ti doresti... imi dau seama ca sunt intr-o schimbare continua, poate nu ma schimb in sensul in care imi doresc sau la fel de mult pe cat visez, dar totusi evoluez... oare chiar mi-as dori sa raman blocata in timp?
c'est la vie... nu ma pot intoarce in timp decat cu ajutorul amintirilor, in mintea mea... mi se face frica de monstrul numit uitare... desi poate mi-ar fi mai usor daca as uita totul, daca nu as mai avea de ce sa imi fie dor... si totusi... asta ar presupune sa uit tot ce am invatat... si... pana la urma fiecare lucru isi are rostul lui... asa ca accept ce imi e dat, zambesc, pentru ca maine poate fi mai rau, si ma bucur ca nu am ramas incremenita in timp si spatiu... oricat de placut ar fi la inceput, m-as plictisi ingrozitor... prefer problemele, cu bucuriile ce le urmeaza, si care imi mentin mintea in alerta, care ma fac sa traiesc cu adevarat...

love doesn't ask why

dragostea nu depinde de noi. vine de la sine. "love doesn't ask why". asa e. nu tine cont decat de ea, nu gandeste, ignora orice fel de ratiune. e ca un zbor, acolo sus, undeva... am in minte un cer senin, albastru, nori albi, pufosi...
si daca nu poti iubi ce esti? s-au intrebat mari autori... concluzia la care au ajuns a fost nimic. iubirea e totul. e cea care te ridica din pat dimineata, care te scoate din casa, care te face sa vrei sa continui cand de fapt ai vrea sa lasi totul balta, care iti da puterea sa realizezi si imposibilul. nu conteaza de ce, sau pe cine sau ce iubesti. nu conteaza daca iubesti o alta persoana, natura, florile, poezia, muzica, pe tine sau pur si simplu viata in sine. conteaza doar acel sentiment pur, inocent, care parca nu'si are locul in lumea capitalista de astazi... si totusi, daca pana si dragostea ar disparea cu desavarsire, unde am ajunge? atatia dintre noi alearga prin viata dupa faima si bani, uitand de familie, prieteni si tot ceea ce ar putea sa-i faca fericiti cu adevarat, fara sa alerge mereu dupa mai mult...

queen bee

Three words, eight letters. Say it, and I'm your's.
I....I...
Thank you. That's all I needed to hear.

you're my daydream

Shadows fill an empty heart
As love is fading,
From all the things that we are
But are not saying.
Can we see beyond the scars
And make it to the dawn?

Change the colors of the sky.
And open up to
The ways you made me feel alive,
The ways I loved you.
For all the things that never died,
To make it through the night,
Love will find you.

What about now?
What about today?
What if you're making me all that I was meant to be?
What if our love never went away?
What if it's lost behind words we could never find?
Baby, before it's too late,
What about now?

The sun is breaking in your eyes
To start a new day.
This broken heart can still survive
With a touch of your grace.
Shadows fade into the light.
I am by your side,
Where love will find you.

(chris daughtry)

out of all your lies...

..."i love you"was my favourite...



but if you can't accept me at my worst, you don't deserve me at my best.



don't waste you fiction tears on me, just save them for someone in need...

i'm finally getting stronger... viate este asa cum ti-o faci..si la naiba, e prea frumoasa sa iti pierzi timpul cu o persoana care nu e dispusa sa si-l piarda pe al ei cu tine...

cerul e senin, norii lipsesc cu desavarsire...cam asa ma si simt...ce mai conteaza restul? am aflat cat de bine ma pot simti numai cu mine. oricat de bine m-ar face sa ma simt prietenii sau acea persoana, uneori am nevoie de liniste. sa ma retrag din toate activitatile, sa am timp pentru mine, sa am timp sa ma gandesc la ce am facut, la ce vreau sa fac. desigur, e minunat sa te arunci cu capul inainte, sa faci doar ce vrei... dar uneori ratiunea, desi poate mai putin incitanta, este cel mai bun lucru... si cred ca astfel ajung sa ma cunosc pe mine, pentru ca mereu ma surprind... cred ca degeaba am comis atatea greseli, daca nu am invatat nimic din ele...

cum se spune, inaintea mortii iti vei revedea intreaga viata. fa acel moment sa merite.

i'll get over.

Woke up today thinking of you
Another night that I made my way through
So many dreams still left in my mind
But they can never come true
I press rewind and remember when
I close my eyes and I'm with you again
But in the end I can still feel the pain
every time I hear your name

Chorus:
The sun won't shine since you went away
Seems like the rain's falling every day
There's just one heart, where there once was two
But that's the way it's gotta be, 'til I get over you

Verse 2:
Walked through the park, in the evening air
I heard a voice and I thought you were there
I run away but I just can't escape
Memories of you everywhere
They say that time will dry the tears
But true love burns for a thousand years
Give my tomorrows for one yesterday
Just to know that I could have you here

Bridge:
When will this river of tears stop fallin'
Where can I run so I won't feel alone
Can't walk away when the pain keeps callin'
I've just gotta take it from here on my own

But it�s so hard to let go...

"You made it clear when you said...

I just don't love you no more"

cam ce se intampla cand o relatie se incheie, si legatura dintre cei doi oameni se pierde? poate o clipa sau o neintelegere sa stearga pur si simplu tot ce a fost, toate sentimentele ce i-au legat candva, toate amintirile ce se incapataneaza sa ramana? pentru ca ea stia ca dupa atata timp inca il iubeste. nu putuse inca uita tot ce a fost, toti baietii ce-i trecusera de atunci prin minte lasasera neatinsa amintirea lui din inima ei. amintirea zambetului lui se pierduse poate de mult o data cu trecerea timpului, dar vocea lui inca ii rasuna in minte de parca ar fi fost langa ea. gesturile acelea caracteristice lui candva, desi acum se ignorau complet cand erau fata in fata, inca ii faceau stomacul sa tresara de parca el abia ce ar fi iesit pe usa si nimic nu s-ar fi schimbat intre ei. cand isi sprijinea bratul pe umarul ei si ii mangaia parul, privind-o adanc in ochi, cu o privire ce spunea mult mai multe decat ar fi putut-o face vorbele. cand ii rezema capul pe umarul lui, povestind despre tot ce le trecea prin minte, mangaindu-i parul, ridicandu-se din cand in cand sa o sarute. isi aminti cum o inveselea mereu, o enerva pentru ca apoi sa o faca sa rada si sa o stranga in brate. cand s-au sarutat prima data... amintiri de tot felul o copleseau, si incet simtea cum incep sa-i arda obrajii. da, incepuse sa planga, lacrimi fierbinti incepusera sa i se scurga incet in poala. dupa atata timp in care se prefacuse, pentru ca in final sa ajunga sa se convinga pe sine, ca nu ii mai pasa de el, amintirea lui o facuse din nou sa planga.in seara aceasta facu poate cel mai curajos gest posibil: recunoscu in sinea ei ca inca era la fel de indragostita ca in prima zi. dar oare ce poate sti o semi-adolescenta de numai 14 ani despre dragoste...? era prima data cand simtise ceva atat de puternic pentru vreun baiat. cu siguranta, era prima ei "iubire". dar cum putea sti ca acest sentiment, ce o controla de atata timp, era dragoste si nu simpla dorinta, pura atractie fizica?

"pentru ca lumea mea a ajuns sa depinda de el", isi spuse.
[...]

amor omnia vincit.

Boy we've had a real good time
And I wish you the best
On your way, eh eh

I didn't mean to hurt you
I never thought we'd fall
Out of place, eh eh

I have something that I love long long
But my friends keepa' tellin' me
That something's wrong
Then I met someone
And eh, there's nothing else I can say

Eh eh, eh eh
There's nothing else I can say
Eh eh, eh eh
I wish he never looked at me that way
Eh eh, eh eh
There's nothing else I can say
Eh eh, eh eh

:x

I was only seventeen when she looked at me that way
Seems like yesterday
I was only foolin` `round but she stole my heart away
I`ve never been the same

I felt the strangest feeling like a raging fire it burned
She left I cried for weeks and
I can`t forget her or the lesson that I learned

Love changes, changes everything
Love makes you fly it can break your wings
Love changes, changes everything
Love makes the rules from fools to kings
Love changes, love changes everything

Then the years went rollin` byI grew up and moved away
Had to earn my pay
Found another lover then
But my heart is sad to say
It only ended up the same way
And I wondered was I destined to spend my life alone
Oh girl you answered my question
This time it`s working you`ve given me new hope

Love changes, changes everything
Love makes you fly it can break your wings
Love changes, changes everything
Love makes the rules from fools to kings
Love changes, love changes everything

I`ve seen the way love shakes ya makes ya break ya
It`s got a power of it`s own

Love changes, changes everything
Love makes you fly it can break your wings
Love changes, changes everything
Love makes the rules from fools to kings
Love changes, love changes everything

sunt doar un om...un visator...

...ce te iubeste enorm...
daamn.indragostita iremediabil;))si ma simt al naibii de bine...si nu pricep cum asa, da nici nu ma plang.
"if you love someone tell them, because hearts are often broken by words left unspoken....[stii u, sissy] ;))". yeah.i know.am aflat pe pielea mea...si nu pricep de ce trebuie mereu sa ma tem de cei din jur, de posibila lor reactie...si nu pricep de ce trebuie sa ne pese amandourora de atata timp si nu e nici unul in stare sa faca nimic. da nu mai conteaza.man soll jedem tag die chance geben der schonste deines lebens zu sein. si azi am avut o zi frumoasa.cu nimic deosebita, dar frumoasa.si maine se anunta la fel...
"vine o vreme cand trebuie sa incetezi sa astepti sa fii omul care ai vrea sa devii si sa incepi sa fii omul care ai vrea sa devii..."
realitatea este doar pentru cei care nu pot face fata imaginatiei...
uita ceea ce ai invatat pentru a'ti aminti ceea ce esti.
daca doare, nu e dragoste.
forta ta rezida in faptul ca iti pastrzi puterea in mijlocul celor care au abandonat.
suntem singurii responsabili de dimensiunea suferintei noastre.durerea exista, suferinta este optionala.
cerand ceea ce'ti doresti, sansele de a obtine acel lucru sporesc. iar daca nu reusesti, iti ramane satisfactia de a fi incercat.
nu'ti poti schimba trecutul, dar iti poti schimba atitudinea, ceea ce inseamna totul...

am ajuns la concluzia ca indiferent daca sufar sau daca sunt fericita, daca plang sau daca rad, nu vreau sa se termine. vreau ca scoala sa dureze. asa cum mi'e dor de a 6a, de a 7a... sunt convinsa ca atunci cand vou privi inapoi imi va fi dor si de acest moment...(da, acum chiar mi-e asa de dor de acea perioada...mai ales ca s-au schimbat atat de multe de atunci...)

Zilele trec, si ma gandesc
Ca-mi va fi dor de tot ce traiesc.
Pasii dintai, anii de liceu
Primii fiori, chefuri mereu.
Stiu ca voi dori sa fiu alaturi de colegii mei
Aceleasi emotii sa impart mereu cu ei
Sa stau in banca mea de la geam
Priviri sa-i fur profesorului ce-l iubeam
Sa alerg pe coridoare cu prietenele mele
Parintii sa ma certe daca iau note rele
Sa ma inrosesc cand un baiat in ochi ma priveste
Suparata sa fiu cand cineva un 2 primeste
La tabla sa ies cand vine ora preferata
Cat mai aproape de proful ce m-a fermecat
Sa ies in evidenta ca sunt cea mai pregatita
Numai eu sa stiu ca sunt indragostita.

Asta este vremea mea o traiesc asa cum vreau
Am sa ma distrez sa nu-mi para rau.

La primul bal m-ai sarutat
Prima iubire tu mi-ai jurat
Stiu ca peste ani imi voi aminti mereu
De tot ce-a fost frumos in viata de liceu I
mi spuneai "Hai in clasa"
Imi placea cum te-mbraci,
Cum te porti, cum vorbesti
Toate fetele intorceau capul dupa tine
Nu doream decat sa dansezi cu mine
In ritmul melodiei, eu traiam clipa
Eram eu si tu, imi spuneai cat de mult ma doresti
Ai vrea ca timpul sa-l opresti!

:x:x:x.da...o sa'mi traiesc vremea cat mai pot.

To love is the only freedom i know

You can erase someone from your mind. Getting them out of your heart is another story....

ce zi.deci cam ce se intampla cand moare iubirea?sau cel putin cand asa crezi... ce se intampla cu toate amintirile? de ce inca mai au puterea sa'ti umple stomacul de fluturi ca in prima zi?:
damn.

You got me goin' crazy,
wanna be your baby
I don't know what to do,
I can't take my eyes off you,
You got me goin' crazy,
It's just the way you movin'
I really wish you knew,
what you do,
I can't take my eyes off you...


but.
Makes me that much stronger
Makes me work a little bit harder
Makes me that much wiser
So thanks for making me a fighter
Made me learn a little bit faster
Made my skin a little bit thicker
Makes me that much smarter
So thanks for making me a fighter

totul e plin de prejudecati.

nu imi vine sa cred ca pot sa plang in halu' asta de la o manea. am ajuns la concluzia ca nu e nevoie ca ceva sa fie exprimat expresiv, prin alegorii de neinteles pentru a fi frumos, pentru a ajunge direct la inima cuiva. lucrurile importante, exprimate cat se poate de simplu au un impact mult mai mare. stiu ca e manea, chitch, etc, ca versurile nu sunt nimic deosebit, dar mie imi place. si toate insultele adresate manelelor sunt pure prejudecati, generalizari ce nu'si au rostul...


Denisa:
nu suport sa ma gandesc
ca te-atinge cineva
ca-ti saruta buzele
cum faceam si eu candva
Alex:
uita ca am fost candva
viata si sufletul tau
uita noptile cu mine
uita si sarutul meu..

Alex:
de ce nu vrei sa intelegi
ca totul sa terminat?
degeaba incerci sa ma suni
numarul mi l-am schimbat..

Denisa:
te-am sunat de mii de ori
numai sa te-aud razand
dar tu razi numai cu ea
eu inchid si-ncep sa plang..


Mr.juve:
nu suport sa te atinca altcineva
mai ales sa faca asta-n fata mea
chiar daca nu mai suntem impreuna
nu suport sa vad pe altcineva ca te tine de mana
te-am sunat mereu dar nu vrei sa mai auzi de numele meu
dupa atatia ani chiar nu-ti pare rau?..
asa se intampla cand iubesti cu foc
sufera cel ce iubeste, cel iubit isi bate joc..


Mr.Juve:
oare te-ai gandit vreodata cat imi faci de rau
punete macar o zi in locul meu..
a..cum ar fi sa ma vezi undeva
ca ma plimb si zambesc si sarut pe-altcineva
ooo..viata mea nu este usa ta
ca sa iesi sa intri cand vrei tu in ea
am lasat de-atatea ori de la mine
poate cu altu ti-e mai bine
daca nu ti-a fost cu mine..

Denisa:
ce cadou frumos ti-am luat
ca in fiecare an
da nu mai am cui sa-l dau
fiindca azi nu te mai am..

Alex:
cadooul cel mai de pret
ce puteai tu sa mi-l dai..
sa-mi fi pretuit iubirea
dar acum nu ma mai ai.


inca mai plang.
si am ajuns la concluzia ca cel mai rau lucru care ti se poate intampla nu e sa fii ranit, ci sa iti dai seama cat ai ranit inima care nu facea decat sa te iubeasca. mai ales cand e mult prea tarziu. si daca iti dai seama si cat insemna de fapt persoana respectiva pt tne... damn.
mainile scriu ce dicteaza ochii mintii, dar lacrimile ma impiedica sa vad ceea ce ma inconjoara...

...

We built it up,
To watch it fall.
Like we meant nothing at all.
I gave and gave the best of me,
But couldn't give you what you need.
You walked away,
You stole my life,
Just to find what your looking for.
But no matter how I try,
I can't hate you anymore.

...nu prea stiu ce sa scriu.adica...mi'e dor de el.incerc sa ma conving pe mine insami ca nu'mi pasa, ca i got over him, dar... ceva ma retine. e asa usor sa ii mint pe cei din jur, cand de fapt singura pe care trebuie sa o conving cu adevarat sunt eu. nu stiu ce e cu mine. pentru prima data, inima domina ratiunea. stiu ce trebuie sa fac, singura solutie rationala posibila, dar pur si simplu nu pot sa o pun si in practica, pentru ca...nici macar nu stiu de ce. stiu doar ca toate gandurile mele sfarsesc prin a se indrepta intr'un final spre el, acel om pe care sunt convinsa ca il iubesc, pentru a se opri si a se incapatana sa ramana fixate pe amintirea chipului de care am devenit dependenta... nu'mi ies din minte bratele lui stranse in jurul meu, vocea lui enervandu'ma, calmandu'ma, alintandu'ma... vocea aceea de care mi'e pur si simplu atat de dor... vocea care m'a ridicat mereu cand am cazut, vocea care m'a adus in halul asta... vocea care nu mai e langa mine sa ma calmeze si sa'mi dea puterea sa o iau de la capat. de data asta, sunt pe cont propriu, trebuie sa ma descurc singura, trebuie sa am incredere. incredere in cel de sus. incredere in mine. nu mai am nici o cea mai buna prietena care sa'mi zica ce sa fac si sa ma determine sa fac ceea ce trebuie, pentru ca nimeni nu ma intelege cu adevarat. nu mai e vreo carte sau vreo melodie in care sa gasesc raspunsul pe care il caut, sa o pot citi/asculta la nesfarsit pana ce ma conving ca asa e. nu mai e nimic sa ma ajute. nimic...in afara de mine. pentru ca stiu ca puterea pe care o caut e in mine, dar nu am curajul sa o descopar si sa o folosesc. pentru ca prietenii, cartile, melodiile care ma inconjoara imi spun sa trec peste. propria ratiune imi zice ca nu ne mai leaga nimic si ca ma agat degeaba de o amintire. dar... pentru ca, evident, undeva trebuie sa existe un "dar" care sa complice totul... ceva ma retine.(mi'a venit in minte un vers, but i can't bring myself to let you go, si ma enervez pentru ca nu imi dau seama din ce melodieee.damn [dupa ceva timp mi-am amintit, madonna-bad girl] ).ceva ce cred ca se numeste intuitie. pentru ca...ok.nici el n'a uitat ce a fost.ieri mi'a devenit clar lucru asta.si stiu ca si lui ii mai pasa.numai ca...nu ne vedem, asta e, a fost si va fi mereu problema dintre noi. si fix cand incepe sa mi se stearga din minte (sau asta incep sa cred) iar dau de el. si imi reaminteste cat de dulce poate fi si de ce il iubesc, si vraja se tese la loc, incep iar sa plutesc si redevin dependenta de zambetul lui. si cand sunt convinsa ca nu mai am nici o sansa imi demonstreaza iar ca ii pasa. si iar incep sa'mi fac sperante. si la naiba. stiu ca trebuie sa nu ma mai gandesc la el, dar oricat as incerca, nu sunt in stare... i'm barely haanging oon...(behind these hazel eyes.cred)si de cate ori afirm ca s'a terminat totul si ca nu mai exista nici macar speranta, simt o strangere de inima si incep sa ma indoiesc iar de propriile cuvinte. si...nu stiu. am scris toate astea in speranta ca imi voi face ordine si in ganduri, dar sunt tot mai derutata cu fiecare rand ce se asterne in fata mea...
"seems like everbody is breaking up... throwing their love away...".mda.exact asa ma gandesc si eu, si ma uit in jurul meu cum toti se combina si se despart intr'un ritm ametitor, si zambesc in sinea mea cand imi amintesc cum era cand zburam si eu din floare in floare, si cum e acum. cand stiu cum e sa fii indragostit cu adevarat, si sa ramai indragostit. se zice ca dragostea adevarata vine o data in viata. si ma sperii. pentru ca sunt indragostita, si pentru ca desi doare, si intotdeauna va durea, nu vreau sa concep ca o data se va termina. fluturasii astia din stomac nu se compara cu nimeni si nimic:x. fiorii ce ma trec cand ma oglindesc in ochii lui si vad cat il afecteaza si pe el, si nu ne putem dezlipi privirile... senzatia care ma cuprinde cand imi amintesc de primul nostru sarut.si de celelalte. si de tot ce a fost si tot ce este... si cine stie cate vor mai fi. pentru ca privesc inapoi si imi dau seama cat de mult am fost in stare sa astept, si ma uimesc pana si pe mine, si imi dau seama ca nu am limite, ca pentru el as trece peste orice. si...mda. ajung la compunerea de ieri la germana. "gib jedem tag die chance, der schonste deines lebens zu werden." nu trebuie sa ma agat de o zi din viitor pe care mi'o imaginez frumoasa, trebuie sa treiesc clipa pentru a fi fericita.trebuie sa'mi iau fericirea din lucrurile marunte.trebuie sa...
la naiba.trebuie sa tac din gura si sa nu'mi mai fac griji, si sa nu mai fabulez aiurea. trebuie sa traiesc clipa si atat.

...:|

mi s'a reprosat k n'am mai scris nik de mult.pai mda... asa e.nu sunt prea sigura dak sunt in the mood sa debitez ceva interesant da...let's say. zi proasta.si am vaz iara cva film despre moarte.si iar incep sa filozofez la capitolu' asta... kred ca ii si ziceam azi lu rocka k as vrea s sar p geam, deci pica la fix. numai ca...nu am curaju' sa sar pe geam. sunt prea lasa.sau poate din contra, sunt curajoasa pentru ca incerc sa'mi continui viata ca si cum nimic nu s'ar fi intamplat. mereu am facut la fel, si acum incerc sa fac la fel. numai ca de fiecare data e mai greu...si...nu stiu.(si maine e o zi.asta mi'a placut cel mai mult la scarlett.orice'ar fi, se ridica, merge mai departe, si lupta pana invinge sau daca nu, moare incercand.da cat tine cartea, si continuarea n'a murit deci...)mi'e dor de mama.si iar ajung la capitolu' moarte. si...cred ca ar fi si mai nasol dupa maorte. adica viata te uimeste mereu, cu bune, cu rele, te tine ocupat...fericirea e trecatoare...dar si durerea...(acuma imi dau seama ca scriu numai cand sunt nervoasa sau trista).asa.si cred ca viata e data sa fie traita, poti sa faci ce vrei, pentru ca toate se repeta, dar viata...niciodata. si trebuie sa traiesti clipa(once in a lifetime means there's no second chance/so i believe that u and me should grab it while we can)pentru ca o data ce sansa a trecut pe langa tine...regretele nu prea isi mai au rostul...
nimic nu e sigur, viata inseamna sa'ti asumi riscuri. pierzi multe, intr'adevar. dar incet incet imi dau seama ca ai si mai multe de castigat. nimic nu pica din cer, trebuie sa lupti pt ceea ce vrei, e singurul mod de a obtine acel lucru. iar o data ce vrei cu adevarat ceva, tot universul conspira la implinirea dorintei tale(cum zicea paulo coelho in alchimistul)si o data ce incepi sa lupti pentru ceea ce vrei...parca totul e mai usor...si daca nu, macar stii ca ai incercat. regretele nu sunt pentru lucrurile pe care le'ai facut, ci pentru cele pe care nu le'ai facut. mereu va fi asa. pentru ca indiferent ce ai fi facut, in acel moment a fost exact ceea ce iti doreai, si atunci ai fost fericit. o secunda, un minut, o zi, un an...nu conteaza cat. ai fost fericit.un zambet dureaza o secunda, dar amintinrea lui dureaza o viata...
nu trebuie sa analizezi totul, viata nu asteapta pana alegi tu intre instinct si ratiune.instinctele sunt cele mai puternice, acel al 6a simt nu ne'a fost dat degeaba. trebuie folosit, trebuie cultivat...("nu te mai gandi atata si nu mai face planuri, pentru ca oricum nu se va intampla in realitate asa cum iti imaginezi tu.asculta'ti intuitia, ca e mai desteapta ca noi doua la un loc") d'oh.pana la urma ajung la aceeasi concluzie:viata e tot ce avem. atata timp cat traiesti si ai vointa poti obtine orice.
si nu,nu incerc s fac pe desteapta.toate astea le'am scris ca sa ma conving pe mine insami.ok, tac.pt azi;))