dezamagire, i guess...

ceea ce simt depaseste orice cuvinte as putea gasi si imbina eu. cumva, Eminescu a prins acum mai mult de un secol esenta a ceea ce simt eu acum. toata confuzia intre revolta si incredere in sine si dezamagire si disperare sau poate resemnare. sau in fine, cel putin partea cu increderea in sine si atitudinea pe care incerc sa o adopt privind toti haterii din jurul meu care isi ascund slabiciunile criticand si transformand calitatile altora in greseli impardonabile in incercarea de a se simti ei mai bine in pielea lor.

Multe flori sunt, dar putine
Rod în lume o sa poarte,
Toate bat la poarta vietii,
Dar se scutur multe moarte.

E usor a scrie versuri
Când nimic nu ai a spune,
Insirând cuvinte goale
Ce din coada au sa sune.

Dar când inima-ti framânta
Doruri vii si patimi multe,
S-a lor glasuri a ta minte
Sta pe toate sa le-asculte,

Ca si flori în poarta vietii
Bat la portile gândirii,
Toate cer intrare-n lume,
Cer vestmintele vorbirii

Pentru-a tale proprii patimi,
Pentru propria-ti viata,
Unde ai judecatorii,
Nenduratii ochi de gheata?

Ah! atuncea ti se pare
Ca pe cap îti cade cerul:
Unde vei gasi cuvâtul
Ce exprima adevarul?

Critici voi, cu flori desarte,
Care roade n-ati adus
E usor a scrie versuri
Când nimic nu ai de spus.

stiu ce pot face. stiu ce vreau si ca pot obtine. daca uit, se pare ca e un inger pazitor langa mine care sa-mi aminteasca. dar sunt atat de multi care incearca sa ma saboteze, iar ingerul meu nu poate face fata. in clipa asta, nici nervii mei nu mai pot.

incep sa ma intreb la ce bun sa arati ce poti daca tot ce primesti inapoi e rautate. si nedreptate...

what a girl wants

o cana de cappuccino si o raza blanda de soare, sau poate cateva stele... uneori e tot ce am nevoie sa ma simt bine.

sa mai spuna cineva ca fetele sunt complicate.

to do list

Sometimes, survival is all the living I can handle.

fericire.

Through strength I found love,
In time I found myself in happiness...














cred ca am inceput sa ma obisnuiesc cu toamna. am invatat sa simt ploaia, sa nu-i mai simt raceala ci sa-i vad stralucirea. mi-am amintit cum sa privesc frunzele galbene si sa vad lumina soarelui in ele, si nu amintirea vremurilor verzi. si am supravietuit testului la mate, nu ma mai poate opri nimic. nu ma mai poate supara nimic. sunt fericita pur si simplu, pentru nimic si pentru nimeni. sunt fericita pentru ca traiesc, pentru ca aerul imi inunda plamanii si ii umple cu acel miros imposibil-de-definit care ramane mereu dupa ploaie, acel miros care aminteste de soarele de dupa furtuna. pentru ca ploaia ma face sa ma simt curata, ma face sa cred ca o iau de la capat, ca a luat ea tot ce a fost rau pana acum, lasand in urma doar stralucirea.
cred ca asta e fericirea!

Each morning when I open my eyes I say to myself: I, not events, have the power to make me happy or unhappy today. I can choose which it shall be. Yesterday is dead, tomorrow hasn't arrived yet. I have just one day, today, and I'm going to be happy in it.

(Groucho Marx)

mi-e dor de vara.

Fi-atent ce-ti spun, poate ca-s nebun…
Noaptea asta ce… eu ma urc in tren…
Ma dau jos la mare… si-n talpile goale…
Fug sa o sarut… si la ea ma duc.

Mi-e dor de…. mareeee, Mi-e dor de…. varaaaa , Mi-e dor sa ma ud de-un val
Mi-e dor de…. mareeee , Mi-e dor de…. varaaaa , Mi-e dor sa adorm iar pe mal

Vantul s-a ascuns, nu mi-a mai raspuns…
Vreau sa o iau din loc, simt ca ma sufoc…
Mi-e dor de-o betie… si de inca o mie…
Fluturi iar sa simt si-apoi sa te mint.

Mi-e dor de…. mareeee, Mi-e dor de…. varaaaa

poate pentru ca o asociez cu vacanta, marea e pentru mine fericirea suprema. inseamna libertate. indiferent daca sunt indragostita, suparata, beata, obosita sau daca vreau doar sa ma distrez in orice fel, marea e cadrul perfect...
putine sunt zilele reci de iarna din timpul scolii in care sa nu-mi fie dor de ea.

here we go again

se presupune că timpul vindecă totul. oarecum e adevărat, adică te obişnuieşti cu orice dacă ai destul timp la dispoziţie, după care începi să accepţi realitatea. chiar şi durerea e mai puţin reală, tot mai puţin intensă: începe să treacă şi ea în amintire. dar totuşi rămâne... ascunsă undeva adânc, poate îngropată sub alte amintiri, de fapt ea nu aşteaptă decât o şansă să iasă la suprafaţa.
fii sigur că o va găsi-dorul i-o va asigura.

ochii care nu se văd se uită. da... oarecum. începuse să fie aşa şi pentru mine, până m-a izbit vocea ta iar ochii tăi mi-au revenit în minte, luând-o (din nou) sub stăpânire.
se pare că transa nu a fost aceea in care te iubeam; nu am ieşit din ea aşa cum crezusem. transă a fost doar aceea în care nu te mai iubeam; vocea ta m-a readus la realitate.
noi speranţe îmi hrănesc visele, le dezgroapă pe cele uitate, ţes altele noi în jurul tău. am început iar să mă amăgesc cu imagini idealizate, nimic altceva decât roadele imaginţiei mele, pe care totuşi tu continui să o alimentezi cu speranţe (false) atunci când raţiunea urlă disperată că nu sunt reale.
dar cine stă să o asculte? tu eşti mai real decât ai fost în mult timp, iar asta e tot ce am nevoie. braţele tale de fum s-au strâns în jurul meu, şi parcă nu-mi mai pasă că vântul le-a spulberat. au fost aici, iar asta e tot ce contează. ştiu că vocea ta le va trimite înapoi şi că strânsoarea lor va fi chiar mai puternică. acum şi mereu.
cu ajutorul lor, navighez spre tine şi nu mă voi opri până nu ajung. purtată pe un ocean de vise luna mă veghează, noaptea-mi e protectoare. zorii îmi vor spulbera visul, dar ştiu ca mâine seară îl voi reconstrui...

un vis.

un vis in minte
un prim pas in urma
teama de ploaie sau bruma
si-un drum lung inainte.

destinatie de neatins?
acum nu conteaza.
uita ce urmeaza!
orizontu-mi e necuprins.

un vis.
o lume noua,
verdeata si roua,
raza de soare, caldura si bis.

l-am mazgalit pe-o foaie
ca sa nu-l uit
pentru c-am banuit
c-o sa-l pierd in ploaie.

i miss you

"de parca n-as sti cand mi-e dor
ca totu-i trecator."

de ce exista amintiri?

ca sa nu pierdem de tot anumite momente?
daca da, magia se pierde oricum.

sa ne consoleze tristetea?
daca da, nu-si fac treaba.

sa ne arate calea sau sa ne motiveze?
daca da, ne tin in loc.

sa ne raneasca dezgropnad trecutul?
daca da, felicitari. au reusit. m-au facut sa-mi fie dor.

a astepta.

stii momentele alea de asteptare nebuna? cand astepti un eveniment care devine atat de important incat nu mai faci altceva decat sa-l anticipezi, iti derulezi in minte mereu alte si alte variante posibile, le tai colturile, le pilesti, vopsesti, admiri si refaci la nesfarsit? aproape toate sunt exact asa cum iti doresti tu sa se intample. pornind de la ceea ce stii ca ar putea fi, adaugi culori tot mai placute tie, refaci fundalul, actiunea, personajele, interpretii, replicile, recuzita si costumele pana ce devine un vis nebunesc.

acelea devin mereu evenimentele care ma dezamagesc.

lucrurile care s-au transformat in cele mai frumoase amintiri au pornit mereu din lucruri marunte, momente de care imi era teama, nesemnificative, sau despre care nici nu stiam ca vor exista.
cand anticipez un moment, cand imi bat capul cu el mult timp, cu fiecare secunda in plus petrecuta in imaginarea lui creste dezamagirea care ma asteapta. oricat de frumos ar iesi, nu poate concura cu imaginatia mea si in loc sa ma bucur de el il voi compara cu standardele imposibile la care, evident, nu s-a ridicat.
asa ca incerc sa nu-mi bat capul. sa ignor viitorul, sa ma desprind de trecut. vreau sa ma las surprinsa. dar cu cat incerc mai mult, cu atat e mai greu. cum imi opresc gandurile?
care e leacul pentru un visator?

"I am a dreamer and when I wake
You can't break my spirit - it's my dreams you take."

mi-e dor de...

mi-e dor de prima iubire. sa fiu beata de dragoste si sa nu-mi mai pese de altceva. sa ma droghez cu vise nebunesti de cai albi si printese si sa nu-mi mai revin.
acum sunt in sevraj. timpul mi-a taiat aripile si le-a luat cu el, oricat de high as fi nu mai pot zbura printre norii cerului nr. 9.

mi-e dor sa mai fiu un copil. sa traiesc in lumea mea si sa nu am habar de altceva. sa stiu sa observ, sa stiu sa-mi imaginez. acum am uitat cum sa compar fire de iarba; cum sa gasesc flori de gheata in stratul de zapada si animale de vata pe cer.
acum sunt "educata", cunostintele imi impovareaza fantezia si nu mai pot indeparta umbra realitatii.

mi-e dor de mine, asa cum eram inainte sa incep sa pierd. inainte sa fiu ranita. inainte sa invat ca exista si raul pe lumea asta, inainte sa stiu ca e real. inainte sa-mi pierd increderea.
acum... am crescut "mare".

daca e ceva ce ma face sa ma gandesc la sfarsit si la ce se pierde, aceea e toamna.

Brucas

Luke: Brooke, I’m sorry.
Brooke: Yeah, sorry you got caught.
Luke: No, I didn'tmean to hurt you.
Brooke: You did not just say that to me.

Brooke: How could you cheat on me with my best friend?
Lucas: Brooke, I never meant to hurt you.
Brooke: That doesn't really matter, Lucas. 'Cause in the end it all hurts just the same.


si totusi, ea nu se poate opri din a-l iubi.
There are 82 letters in here, and they're all addressed to you. I wrote them all this summer. One a day, but I never sent them 'cause I was afraid.... I was afraid of getting my heart broken again, like before. 'Cause you hurt me so bad, and I was afraid to be vulnerable . And I was afraid of you and the way that you make me feel. And I know that doesn't matter now after what I did, but I just thought that you should know. This was how I spent my summer Luke, wanting you... I was just too scared to admit it.

absolutely :x

regrete

"let the guilt find it's way. let go!"
cred că mereu e aşa când cineva pleacă. te gândeşti la toate greşelile tale, la tot ce ai fi putut face şi n-ai făcut, la toate lucrurile pe care le-ai făcut greşit, cu bună ştiinţa sau nu.
de ce, de ce trebuie să pierdem pe cineva ca să ne dorim să ne revanşăm? ca să ne dăm măcar seama de ce am făcut, că putem repara lucrurile? niciodata nu e prea târziu. telefoane sunt şi la capătul lumii. dar dacă o persoană moare? ce mai e de făcut atunci?
viaţa e prea scurtă, iar noi continuam sa uitam asta si o lasam sa treaca pe langa noi...

the best way out is always through.

Vreau să fiu o rază de soare... Să te incălzesc, să mă reflect în părul tău şi apoi să mă pierd în mare, cu misiunea terestră îndeplinită.
Vreau să fiu aerul pe care îl respiri... Să te alimentez cu oxigen, fie şi pentru câteva secunde, şi poate să te mai pot mângâia odata pe obraz în timp ce mă dai afară pentru a-i face loc următoarei.
Vreau să mă pot ascunde în bătaia vâtului... să-ţi mângâi părul şi în acelaşi timp să te pedepsesc biciundu-ţi faţa.
Vreau să fiu lângă tine, indiferent de ce e nevoie pentru asta.

I wish we could just stop and be kids for one more day... but things will never be the same again.

my wish on an airplane

Încep să mâzgălesc numele tău în agendă, dar mă opresc şi încep să şterg, speriată de cât de tare se vede linia neagră a creionului. pentru că nu vreau să ştie nimeni că ţin la tine? pentru că nu sunt sigură de ce simt? sau tocmai intensitatea sentimentului m-a speriat si m-a oprit?
aş vrea o gumă de şters. una magică. nu-mi pasă dacă e moale sau nu, dacă e neagră sau roz, dacă e mică sau mare. nu-mi pasă dacă şterge creionul sau chiar pixul de pe hârtie sau nu. vreau în schimb să ştearga persoane, gesturi, sentimente... liniile strâmbe sau tremurate şi petele de cerneală din mintea mea, greşelile de ortografie sau punctuaţie. şi să nu facă prea multă mizerie.
şi dacă o primesc, vreau şi un manual cu instrucţiuni de utilizare! da, pentru noua mea gumă de şters! pentru că nu ştiu cum va afecta ea prezentul, viitorul... daca noile desene vor fi la fel de bune, dacă le voi putea reface pe cele vechi..

fiecare loc din trecut, fiecare loc in care ai mai fost, si in special locurile pe care le frecventezi, pentru ca vrei sau pentru ca trebuie, e plin de ele.
amintiri... se presupune ca nu te pot atinge, ca nu te pot rani. si totusi, uneori una singura e de ajuns sa redeschida o rana veche, sa transforme o cicatrice intr-o rana sangeranda... incerci sa uiti, dar cu cat te lupti mai mult cu atat e mai greu sa le indepartezi. in mod paradoxal, nu poti sa te lasi pur si simplu purtat de val... sa nu lupti, sa nu incerci, sa nu-ti doresti sa se termine, sa dispara... si chiar daca o va face, nu va fi bine, va lasa in urma un gol pe care nu vei sti cum si de unde sa incepi sa-l umpli...


MyNiceProfile.com

punct si de la capat.

o alta vara se duce... cred ca pot spune ca s-a dus. ma simt goala pe dinauntru. sa fie inceputul scolii sau sfarsitul verii de vina? de ce de cate ori se termina vara am senzatia ca am pierdut ceva? acum e si mai rau, chiar am pierdut... fara sa fie vina mea in vreun fel, va fi ciudat sa ma intorc la "normal" si sa ma obisnuiesc cu ideea ca nu mai e... pe de alta parte ma sperii pentru ca s-a mai dus un an, abia acum constientizez. pentru mine nu iunie e sfarsitul. acela e doar inceputul. septembrie in schimb... e apusul. zilele pana acum spontane, lenese, calde, roz, nebune, dictate de dispozitie se apropie de monotonie, un ton de gri, se vor tara una in alta, la fel, cu un program impus de altii, cu multe de facut, putin timp liber si putin somn. fiecare noapte pierduta de acum va deveni o zi de amorteala, diminetile de somn devin un vis, o amintire. why do all good things come to an end? si timpul... timpul asta tradator care fuge fara sa stii, care incepe sa se tarasca odata cu orele luuungi si profii plictisitori, care o ia din nou la goana in pauza si uita sa mai treaca ora urmatoare...

nimeni n-o sa iti explice ce e dragostea... asta singur intr-o zi de vara vei afla. damn true. tot vara imi aminteste. si nenorocitele aste de amintiri, in loc sa-mi incalzeasca zilele gri de iarna, nu fac decat sa-mi faca in ciuda cum ar putea fi daca n-as merge la scoala...


i feel in my heart... the start of something new. a fost frumos cat a tinut, e timpul sa ma obisnuiesc ca a trecut si sa iau ce e mai bun din noul inceput. sa pun punct, sa pun prezentul vacantei in caseta cu amintiri, sa las praful sa se depuna pe poze si sa incep o noua pagina.
moving on is simple. it's what i leave behind that makes it so fucking difficult. hope it'll be worth it.

damn you! nu-mi mai spuneti ce sa fac. sunt satula de ordine. imi ajung profii si parintii, multumesc. si stiu sa gresesc si singura. poate nu am pe cine da vina, dar macar am avut un motiv sa fac asa, am un motiv sa nu devina regret.

What do you say?

You don't know about my past, and
I don't have a future figured out.
And maybe this is going too fast.
And maybe it's not meant to last,
But what do you say to taking chances?

What do you say to jumping off the edge?
Never knowing if there's solid ground below,
Or hand to hold, or hell to pay,
What do you say,
What do you say?

i'm walking down the road...the only one that i have ever known
don't know where it goes, but it's only me and i walk alone

încerc să înţeleg timpul... o şosea cu nenumărate benzi, ce duc în diferite locuri, complet diferite unul de altul, fiecare aduce şi îndeparteaza alte maşini, dar din păcate e atât de aglomerată încât nu poţi merge înapoi. oricâte benzi ar avea, are un singur sens... din fericire, deşi nu îţi permite să dai înapoi, şi maşinile din spate nu îţi permit să te opreşti, uneori, doar uneori, aglomeraţia se reduce suficient încat tu să îţi gândeşti manevrele şi să alegi să continui pe altă bandă decât cea aleasă iniţial. dar manevrele trebuie gândite bine... odată părăsită, e tot mai greu să realegi o bandă... dacă nu imposibil...

romanţă pentru mai târziu

And I need you now tonight
And I need you more than ever
And if you'll only hold me tight
We'll be holding on forever
And we'll only be making it right
Cause we'll never be wrong together

I really need you tonight
Forever's gonna start tonight
Forever's gonna start tonight

...Once upon a time I was falling in love
But now I'm only falling apart
There's nothing I can do
A total eclipse of the heart

Once upon a time there was light in my life
But now there's only love in the dark
Nothing I can say
A total eclipse of the heart

bust your windows

ascultandu-l pe coloana sonora a step up 3d, mi-am amintit de cantecul asta. e genial:x desi imi placea interpretarea din glee, cred ca originalul e si mai bun

premii

tocmai am vazut premiile de la Geea. merciii>:D<

Primul: I love your blog.











Al doilea: I love to read your blog.













Al treilea













Regulile sunt urmatoarele:
-spune de la cine ai primit acest premiu
-insira 10 lucruri care iti plac
-ofera aceste premii altor 10 persoane si anunta-le

10 lucruri care imi plac...
1.vara. soarele, caldura lui si buna dispozitie pe care mi-o inspira.
2.culorile. cat mai multe, cat mai vii.
3.pisicile.
4.prietenii!
5.muzica.de toate genurile, atat cea care ma inspira in anumite momente cat si acele melodii pe care nu ma pot opri sa le ascult oriunde, oricand, oricum.
6.literatura. romane, bloguri, orice imi capteaza interesul
7.one tree hill. si gossip girl.
8.marea. plaja. nisipul.
9.ciocolata sau, uneori, capuccinoul de vanilie in loc.
10.el...

alte 10 persoane...hm.
1.Rumi Neely
2.Alle
3.Emmishor
4.pixie
5.Geea
6.Andra
7.Mada
8.Moni
9.Jenny
10.dono
cred ca pe ei ii citesc cel mai des.

Dear all of you who've wronged me

I'm lost in time
And to all the people left behind
You are walking dumb and blind, blind

And two thousand years I've been awake
Waiting for the day to shake

...
Again, again you want me to fall on my head
I am, I am, I am a zombie
How low, how low, how low will you push me
To go, to go, to go, before I lay, lay down dead
Oh dead, Oh dead, Oh dead

turns out fairytales end when they do it for a reason...

mi-era frica sa-ti dau drumul. cred ca de aceea am indurat atatea. dar poate ca nu trebuie sa te agati de cineva doar pentru ca nu poti sa-i dai drumul. credeam ca am nevoie de tine sa fiu puternica. de fapt, tu erai cel care ma impiedica. n-am nevoie de nimeni pentru a fi intreaga, ci doar de libertate. n-am nevoie de nimeni sa ma apere, pot rezista si singura in fata furtunii... desi de cand ai plecat, furtuna s-a oprit.
poate ca ma va arunca la pamant, ma va umple de noroi si ma va face sa ma impotmolesc. dar tot ea e cea care va spala noroiul imediat ce voi avea curajul sa ma ridic si s-o infrunt din nou. poate va fi iar mai puternica, dar nu ma va invinge decat cand voi renunta. iar atunci cand soarele va straluci din nou, nu va fi multumita tie.

Challenges make life interesting, however, overcoming them is what makes life meaningful. (Mark Twain)

MyNiceProfile.com

sometimes you have to stand alone to prove that you can still stand

si incet, ai pasit spre usa. mintea mea iti cerea macar o ultima privire. ai inchis usa dupa tine fara sa te uiti in urma. stiam ca te vei intoarce, asa cum stiam ca eu voi sta sa te astept. dar nu. nu de data asta. stergandu-mi o lacrima, m-am ridicat. ai luat o decizie. una pe care ai mai luat-o de atatea ori inainte. acum, eu decid sa nu te mai astept, intrebandu-ma cat va dura de data asta. nu vreau sa astept sa vad cat iti ia. imbrac o rochie, caut o pereche de sandale, imi iau cheile si ies asa cum ai facut-o tu: fara sa privesc inapoi. e timpul sa merg inainte, in loc sa ma invart in jurul nostru. noi... nu mai exista. s-a terminat acum, cand ai plecat, fara sa stii ca ai plecat pentru ultima data, fara sa stiu ca iti voi da drumul... asa cum trebuia s-o fac acum mult timp. acum stiu ca s-a terminat. acum stiu sa accept asta.

de data asta, nu te obosi sa ma cauti. n-am sa mai fiu acolo.


MyNiceProfile.com

iacta alea est

Noi, pionii, am fost aliniati.
Start! Acesta-i inceputul.
Nu mai speram sa fim crutati,
Zeii ne scriu destinul.

Fiecare-si joaca rolul dat,
Fara doar si fara poate.
Refuzi? Esti eliminat.
Si din vocea ta raman doar soapte.

Acum, s-a terminat.
Nu mai exista "inapoi", sau inceputul.
Zarul...
A fost aruncat.

life lesson

MyNiceProfile.com

it's out with the old, in with the new

let's go all the way tonight
no regrets, just love
we can dance until we die,
you and I

poate ca nu mai e vorba de marea dragoste. poate ca nu mai vreau sa fie vorba despre asta. despre prince charming, care sa fie frumos si destept si responsabil si dulce si bla bla bla. you make me feel like i'm living a teenage dream. si visul meu nu mai e prince charming, sau nu prince charmingul perfect picat de pe-un cal alb. nu mai conteaza decat felul in care ma face sa ma simt. ceea ce ma face sa fiu cand usnt cu el. poate ca asta nu e dragoste adevarata, altruista si whatever, dar incep sa cred ca nici macar nu-mi mai doresc asta. poate ca nici nu am nevoie de o relatie picata dintr-un roman de dragoste, poate ca prietenii pot fi, chiar sunt mai importanti fara sa fie ceva gresit in asta. nu mai vreau sa planuiesc totul, sa ma agit, sa critic fiecare detaliu, sa stau sa analizez totul. vreau doar sa ma distrez, sa fiu libera, sa fiu eu... cu persoanele care ma fac sa fiu eu, oricate defecte ar avea. oh, girl just wanna have fun<3 doar nu degeaba e vara.
so i'll take a chance and won't ever look back:)

this is life

MyNiceProfile.com

definitia unui copil indragostit.

iubirea
e o picatura de ploaie.
un fulg de nea.
un cantec de greieri.
un behait de oaie.

e padurea ce-o cutreieri
in cautare de alune.

e un sarut furat
si ascuns apoi in inima.
amintirile ce le-am adunat.
un joc de mima.

e o blanda adiere.
e o pisica.
un zbor de fluture.
o furnica.

e un cantec de vant adus.
e un roman de camus.

e un apus.

iubirea e un rasarit.
o raza de soare.
e speranta ce-a incoltit.
e un vis implinit.

e bradul ce traieste
iarna, cand natura moare.
e o imbratisare.

un copil ce izbucneste
intr-un ras colorat.
e un zambet dat.

e un murmur de izvor.
e un val spart pe mal.
o banca in pridvor.

un compliment cat de banal.
iubirea e un ideal
sau poate un procedeu.
e ea insasi o cale
sau doar o perna moale
ce ma odihneste.

iubirea ma intareste.

este tot ce vreau eu
ba chiar, mai mult.
e ce-mi da incredere,
e acea adiere
ce ma invaluie in fericire.

e o sclipire
in intuneric.
e ceva puternic.

MyNiceProfile.com

time to let you go, so i can be free

gotta reprogram my body,
reprogram my soul,
get you outta my system,
'cause it's outta control,
it's outta control

You're like a virus in me,
You think that I'm gonna crash,
My fire, won't, no break him,
Put you in the trash

dematurizarea

Prea multa lume a uitat de zilele
Cu tenesi rupti in goana de a-ti prinde visele
Cati au uitat cum se urla prin gara
Ce gasca tare se strangea la mare in orice vara

Noptile albe, primul metrou spre casa ta
In anul nu-ti pasa ce va urma

Prea repede-am crescut
Prea repede-am pierdut
Anii in care dormi putin
Dar iubesti si razi din plin

As vrea sa ma dematurizez
Sa stau in ploaie si sa visez

Prea multa lume se cearta la televizor
Prea multa lume sta plictisita la semafor
De parca viata ar fi atata de lunga incat
sa poti sa-ti plangi de mila ca ti-a ajuns pana-n gat

Prea multa lume a ingropat ce si-a propus
Prea multa lume sta mereu cu garda sus

Prea repede-am crescut
Prea repede-am pierdut
Anii in care dormi putin
dar iubesti si razi din plin

<3<3

you lost me.

imi pare rau ca desi e deja pe tv nu am reusit sa gasesc videoclipul complet.

totul e efemer...

uita tot ce am spus. "mereu", "niciodata", "pentru totdeauna" nu exista decat ca sa amageasca, nu sunt decat hiperbole percepute ca sens propriu. moartea va veni mereu, si va fi pentru totdeauna. alti copii se vor naste in loc, mereu, si la randul lor vor muri. in rest, nimic nu e sigur. totul e efemer. gandurile, sentimentele, amintirile, si in final si noi. sa promiti cuiva eternitatea e cea mai mare minciuna. poate tie ti se pare la momentul respectiv ca sentimentele tale sunt prea puternice ca sa poata fi clintite, poate amintirile iti sunt prea dragi ca sa-ti poti imagina ca odata nu vor mai conta, nu vor mai fi decat bucati de hartie ingalbenita intr-un album prafuit, sau poate chiar nu vor mai fi. dar puterea timpului este nebanuita, mereu isi va spune cuvantul. nu poti promite nimanui sa-l iubesti mereu, sa nu-l uiti sau sa nu-l ierti niciodata, pentru ca indiferent de intensitatea acelui moment nu ai niciun control asupra viitorului indepartat.
nici nu poti cere cuiva sa nu te uite... ar fiinutil. fii sigur ca daca-si va aminti de tine, nu va fi din cauza acestor promisiuni aruncate in momentul despartirii.


nu pot sa-ti promit sa te iubesc mereu, desi asta simt acum. dar fii sigur ca n-am sa arunc la gunoi toate momentele frumoase. amintirea, daca nu a ta, a sentimentelor pe care le-ai trezit in mine pentru prima data ma va insoti mult timp de-acum incolo.
in schimb, nu mint daca iti spun ca ceea ce simt pentru tine este mai intens decat orice altceva din prezent sau trecut.

noone can promise that they will never hurt you, because at one time or another they will. the real promise is if the time spent together will be worth the pain in the end.

stiu ca acesta este sfarsitul, desi nu vreau sa accept asta. si privind inapoi, sunt sigura ca toate lacrimile au meritat. te iubesc, desi n-am avut curajul sa ti-o spun atunci si atat cat ar fi trebuit. iti multumesc. pentru tot ce mi-ai aratat, pentru tot ce m-ai invatat, pentru toate defectele pe care le-ai corectat si pentru celelalte, cele pe care le-ai acceptat. iti multumesc, desi doua cuvinte nu pot exprima tot ce simt, tot ce ai merita...

intotdeauna ne pierdem inima in locuri ciudate...

MyNiceProfile.com

O iubire provocata de cauze constiente, de calitati pentru care dictionarul are cuvinte, de însusiri externe, o iubire acordata ca un premiu pentru calitati estetice, morale si intelectuale, o iubire pe care o poti justifica nu este iubire.(Garabet Ibraileanu)


Si daca dupa tot ce ti-am spus n-ai inteles nimic
De fapt, trebuia sa simti nu sa intelegi.
Daca dupa tot ce-am facut nu-nsemn nimic pentru tine
De ce nu vrei sa ma dezlegi
Sa plang incerc, sa incerci, nu stii, sa stiu nu vreau
Sa vrei, nu poti, dar au secat toate cuvintele
Si nu mai stiu nimic decat ca:

Mi-e dor si doare
Dor si doare...

Si daca atata timp a trecut aproape fara rost
De fapt, totul are rost fara sa stim.
Daca atatia ochi s-au inchis incet-incet peste mine
De ce ne-ajuti sa ne mintim?
Sa uit invat, sa inveti s-asculti, s-ascult nu pot
Sa poti nu vrei, dar au secat toate cuvintele


Mi-au secat toate cuvintele...
Daca stau si ma gandesc bine
Ar mai fi totusi cateva cu care
O sa incerc sa-ti spun ce se-ntampla acum cu mine.
Am auzit ca daca te uiti la ceas la fix inseamna ca te iubeste
Si-atunci ma uit la ceas intruna
Gandindu-ma ca asa o sa te-ntorc in viata mea
Poate mi-au secat cuvintele, oare...
(taxi-mi-e dor si doare)

memoriile unei gheise

„Asteptarea nu ti se potriveste. Imi dau seama ca personalitatea ta contine multa apa. Apa nu asteapta niciodata. Isi schimba forma, curge pe langa obstacole si gaseste calea secreta la care nimeni nu s-a gandit – spartura minuscula din acoperis sau din podea. Fara doar si poate, e cel mai versatil din cele cinci elemente. Poate spala pamantul, poate stinge focul, poate subtia metalul. Nici chiar lemnul, care e complementul ei natural, nu poate supravietui fara apa.”

„Nici tu, nici eu nu-ti putem cunoaste destinul. S-ar putea sa nu ti-l cunosti niciodata! Destinul nu e intotdeauna ca o petrecere la sfarsitul serii. Uneori nu inseamna decat lupta zilnica pe care o duci cu viata.”

„Dar acum stiu ca lumea noastra nu e cu nimic mai durabila decat un val care se ridica din ocean. Oricare ar fi chinurile si triumfurile noastre, oricat de mult am suferi, mult prea curand se imprastie toate, ca tusul prea subtire pe hartie.”

Arthur Golden<3

o intrebare

culcata in umbra unui fag,
mangaiata de vant,
sunt insotita de tot ce mi-e drag,
reprezentat printr-un gand.

un gand simplu, ca un fulger
ce incet, naste-o intrebare.
aproape pierduta intr-un mediu auster
nu-mi da pace, cerand dezlegare...
"ce este aceasta forta ce m-atinge?"
ce fara vreo iluzie de scapare ma cuprinde...

un vis pierdut in neant?
un vis sfarsit de zori?

un nume,
scrijelit pe-un pergament,
mistuit apoi in flacari.

nu-l pot gandi sau pronunta.
teama? respect?
ce-mi insufla romanta?
e... nedefinit... suspect?

chiar propria ratiune
ameninta cu tradarea
in fata unui simplu nume...
am sa mi-l permit doar o data:
cred...ca e iubirea

nu sunt ce par a fi

Nu sunt ce par a fi -
Nu sunt
Nimic din ce-aş fi vrut să fiu!...
Dar fiindcă m-am născut fără să ştiu,
Sau prea curând,
Sau poate prea târziu...
M-am resemnat, ca orice bun creştin,
Şi n-am rămas decât... Cel care sunt!...

Sunt cel din urmă strop de vin
Din rustica ulcică de pământ

[...]

La fel şi eu, ca orice bun creştin,
Pe malul Oltului, cândva,
Mă voi întinde tot aşa,
Când cel din urmă strop de vin
Îl voi sorbi tot din ulcica mea,
Nu din paharul de argint, al altuia -
Pahar străin!...
Şi-abia atunci voi fi cu-adevărat
Cel care-am fost -
Un nou crucificat -
În vecii vecilor... Amin!...

Minulescu.:x


MyNiceProfile.com

there's no getting over you

pot uita tot raul. fiecare data cand m-ai ranit, cand m-ai facut sa plang, intentionat sau nu, fiind constient de ce faceai sau nu. sau, si daca n-am uitat, am trecut peste. pot uita de celelalte. de cele care au ocupat un loc ce vroiam sa fie numai al meu, ce trebuia sa fie al meu. pot uita furia, tristetea, resentimentele, intrecerea orgoliilor, a mandriei, rautatile si aparenta indiferenta pe care le-au provocat.
poate pot uita si toate saruturile si imbratisarile. mirosul, atingerea, gustul tau. vocea ta soptindu-mi toate acele lucruri.
poate pot uita si chipul tau, ochii, privirea ta. privirea aceea.
dar nu pot uita toate acele gesturi frumoase. sprijinul pe care mi l-ai oferit cand nu-l asteptam. poate as putea sa nu ma gandesc la asta.
dar ce nu pot uita si nici evita in vreun fel sunt sentimentele pe care toate acestea le-au trezit si le-au gravat adanc in mine. nu pot fi sterse, nu pot fi ignorate... crede-ma, am incercat. revin in forta de cate ori privirea mea atinge ceva ce imi aminteste de tine. de cate ori te vad pe tine. de cate ori te aud, sau aud numele tau.
wish i only knew back then
there's no gettin' over, no gettin' over
there's no gettin' over you.


MyNiceProfile.com

insa ce nu pot uita
este amintirea ta
o pastreaza inima
intr-un colt de suflet

desi nu imi place twilight, asta exprima tot ceea ce ar trebui eu sa inteleg in mometul asta:
"When life offers you a dream so far beyond any of your expectations, it's not reasonable to grieve when it comes to an end."
sau, in alte cuvinte, nu plange ca s-a terminat; zambeste ca s-a intamplat.

it's the end where i begin

..and i've got all the simptoms of a girl with a broken heart...
but no matter what you'll never see me cry.

MyNiceProfile.com

tik-tok

melodia asta ma binedispune. nu stiu de ce. dar ma face si sa ma gandesc la timp, la ce inseamna... timpul, care rapeste atatea si lasa in urma numai amintirea sa ne chinuie cu ceea ce am avut sau am mai putea avea, dar am pierdut. sau poate sa ne motiveze cu ce am putea avea daca ne straduim? daca am vrea cu adevarat? ("if we can dream it, we can do it")
mi-e dor de atat de mult lucruri. sunt oameni cu care imi petrec cea mai mare parte a zilei, dar tot mi-e dor de ei acum, singura, pe intuneric, in fata calculatorului, ascultand muzica lui kesha. sunt oameni care au insemnat totul pentru mine, i-am pierdut (pentru totdeauna) si totusi sunt mereu cu mine in amintire. chinuindu-ma, stiind ca amintirile frumoase, acum doar ganduri fugare, erau candva realitatea. erau, si nu vor mai fi. si in acelasi timp adcandu-mi un zambet pe buze...

sweet dreams

"vor fi momente in viata in care vei simti ca totul s-a sfarsit. nu va fi decat inceputul."
inceputul cui? inceputul drumului spre fericire sau acela va fi doar inceputul durerii?
de ce toata lumea vorbeste despre sfarsit? da, toate se sfarsesc. zilele, noptile, relatiile, certurile, momentele de bucurie si lacrimile. dar oare chiar trebuie sa ne concentram pe ceea ce "se termina"? oare ceva cu adevarat important pentru noi se poate termina vreodata? poate doar odata cu imaginatia. sau mai bine zis odata cu libertatea imaginatiei.
toata lumea imi reproseaza ca sunt o visatoare, ca sunt aiurita, ca ma pierd in lumea mea si nu mai sunt atenta la ceea ce e in jurul meu. eu zic ca sunt foarte atenta la ceea ce ma inconjoara, dar la acele lucruri din realitate pe care majoritatea le trec cu vederea... da, traiesc in lumea mea. asta e felul meu de a fi. am incercat sa ies de acolo, dar nu am putut face fata realitatii fara vise si imaginatie, si daca lumea traieste astfel inteleg toti nervii, tot stresul, poate chiar razboaiele in incercarea unora de a-si impune vointa la o scala mare. poate chiar ii admir pe cei care pot suporta asa ceva. dar eu nu pot. fara sa visez nu ajung niciunde. cum poti sa devii mai bun daca nu visezi la altceva, te inchizi in tine si accepti ce-ti ofera ceilalti? si totusi nimeni nu ma intelege, toti vor sa ma schimbe. ce ar trebui sa fac?

here comes the sun:)

Little darling, it's been a long cold lonely winter
Little darling, it feels like years since it's been here
Here comes the sun, here comes the sun
and I say it's all right

Little darling, the smiles returning to the faces
Little darling, it seems like years since it's been here
Here comes the sun, here comes the sun
and I say it's all right


un alt an, o alta zi. prima zi de primavara:) nu am vazut nici un ghiocel, nici o barza sau ceva asemanator. nu. am vazut soarele sus pe cer, stralucind cu putere pentru prima data dupa atat de mult timp:) o zi obisnuita de scoala. ca de obicei am intarziat la prima ora. si totusi ceva era diferit. de ce imi era cald?sa fi fost numai in laboratorul de chimie? abia in a doua ora am indraznit sa raman in tricou, si am iesit in curte de cum ne-a eliberat clopotelul. da, era cald si acolo:) un zambet mi s-a latit de la o ureche la alta si a ramas acolo. m-am enervat, am primit multe teme, m-am suparat(iar) pe cea mai buna prietena... dar zambetul a ramas acolo. si inca sunt fericita. nici nu mai stiu de ce am fost suparata. nici macar nu-mi mai este dor de el. putea fi mai bine?
prima zi perfecta din anul acesta:) totul multumita unor raze de soare, promisiunii primaverii... da, totul e bine. and it keeps getting better...

sunt depasita

I don't quite know
How to say
How I feel

Those three words
Are said too much
They're not enough


pentru prima data, limba romana m-a dezamagit. de fapt, notiunea unei limbi in general, notiunea de "vocabular"...notiune careia nu-i pot atribui decat termenul de "incomplet".mi-as dori un cuvant care sa cuprinda intelesul cuvintelor ca iubire, admiratie, respect, care sa le exprime in toata puterea lor. un cuvant acre sa fie si sa ramana special. ceva in genul limbii stravechi din eragon, care sa nu te lase sa minti. un cuvant care cred ca se vrea a fi "dragoste", ar trebui sa insemne atat de mult...si totusi valoarea lui a pierit de mult...toata lumea il foloseste, fara sa stie ce inseamna cu adevarat sau poate mintind cu buna stiinta...

Swore that two lives should be like one
As long as the sea-gull loved the sea,
As long as the sunflower sought the sun, -
It shall be, I said, for eternity
'Twixt you and me!
Dear friend, those times are over and done;
Love's web is spun.

...

Look upward where the white gull screams,
What does it see that we do not see?
Is that a star? or the lamp that gleams
On some outward voyaging argosy, -
Ah! can it be
We have lived our lives in a land of dreams!
How sad it seems.

Sweet, there is nothing left to say
But this, that love is never lost,
Keen winter stabs the breasts of May
Whose crimson roses burst his frost,
Ships tempest-tossed
Will find a harbour in some bay,
And so we may.

And there is nothing left to do
But to kiss once again, and part,
Nay, there is nothing we should rue,
I have my beauty, - you your Art,
Nay, do not start,
One world was not enough for two
Like me and you.

tocmai mi-a trimis-o o prietena. cred ca a gasit-o incercand sa-si faca tema la romana. nu sunt sigura ca stiu numele sentimentului pe care mi l-a trezit, dar oricum...

sunt iubiri ce nu apuca rasaritul...si sunt iubiri ce nu isi afla sfarsitul...

am avut parte de cateva ce s-au pierdut odata cu rasaritul si inceputul unei noi zile, in timp s-au dus si privirile si zambetele, saruturile furate pe plaja sau langa focul de tabara, promisiunile de mult uiate, care atunci pareau atat de reale...vesnice... nu le regret. totul se intampla pentru un motiv, si daca s-au pierdut inseamna ca asa trebuia sa fie. uneori a durut, dar timpul si-a spus cuvantul si a vindecat totul. uneori am avut inima franta, sau cel putin asa parea atunci. dar ei s-au pierdut undeva departe, iar amintirile au reinceput sa aduca zambete in locul lacrimilor. nimic nu dureaza...
dar ce se intampla cand gasesti acea iubire, care a fost acolo inaintea celorlalte si a ramas undeva in fundul sufletului indiferent cine era in minte, care a ramas atunci cand celelalte s-au pierdut pe rand, care inca te stapaneste? desi "marea iubire" a plecat de mult... m-am inchis in mine, am refuzat sa ma mai atasez de cineva, la ce bun daca oricum ma va rani? abia atunci s-au instalat frigul, bezna, cosmarul... si am inceput sa accept firea lucrurilor. totul are un sfarsit... dar de ce sa refuzi un nou inceput ce ar putea alunga spectrul trecutului? si totusi, el a ramas, de ani de zile... si revine intrebarea... ce ce intampla cu acea iubire? cand se va sfarsi?

"twilight, again. it doesn't matter that the day was perfect. there always has to be an end."

visul unei nopti de vara

stau si ascult sunetul ploii batand in geam si tunetele ce izbesc din cand in cand pamantul. scanteile fulgerelor lumineaza din cand in cand intreaga camera, luminata in rest doar intr-un coltisor multumita unei veioze ce-mi ghideaza mana...e asa de frumos...oarecum reconfortant, e o nopate frumoasa, poate putin prea calduroasa, dar in rest chiar perfecta. simt cum ma incarc de energie, cum dispozitia mea devine din ce in ce mai buna, speranta renaste si creste incet, alimentata parca de stropii de ploaie ce spala totul. imi place sa cred ca spala totul si inauntrul meu: tristetea, furia, melancolia, ura, tot ce poate dauna binelui-reprezentat parca de iubirea ce mocneste in mine...si iata ca orice as face, mereu revin la acelasi lucru...dragostea..pnetru ca orice-as face, oricat as incerca, ea e in mine, a pus stapanire in intregime pe fiinta mea si nu conteaza ce fac pentru ca nu o pot inlatura. creste in intensitate odata cu asaltul naturii dezlnatuite, pare sa porneasca chiar din vantul ce matura totul cu o forta din ce in ce mai mare. cam asa e si in inima mea... ploaia adevaratei iubiri sterge pasiunea-sau poate obsesia?-recenta ce a incoltit in mintea cu cateva luni in urma, iar acum e pe cale sa apuna. pentru ca atunci cand iubesti pe cineva altcineva e in plus, oricat ai incerca. acum stiu ca nu a fost ceva statornic, ceva puternic, important sau macar semnificativ. a fost "mireasma unei clipe, nu mai mult". ochii care nu s-au mai vazut incepeau sa uite, dar privirea lui mi-a revenit in amintire si acum stiu ca vechea iubire inca ma domina cu aceeasi intensitate cu care o facea in primele ei zile... ba parca si-a intarit fortele in tot timpul ce a trecut, hranindu-se din amintiri si vise... un chip, diverse locuri, vorbe si gesturi, un vartej ce m-a prins in mijlocul lui si refuza sa-mi dea drumul, mi-a acaparat mintea si inima inca de la acele prime sentimente ce se iveau firave, hranindu-se din priviri furate si zambete interzise ce au insotit ultimul an, rasarind cand nu mai erau asteptate, revederi cand pana si amintirea incepea sa piara, destul insa cat sa reaprinda focul din mine... gandindu-ma la el, acum sunt sigura. vechea dragoste e inca vie, si e unica. maine, celalalt nu va mai conta. "nu-i trainica, nu poate dainui, oricat ar fi de dulce, inmiresmata.."

anahi-no te quiero olvidar

Tú calor , sobre la almohada ,
se esfumo , y hoy me hace falta ,
los recuerdos , no me dejan ver
que nada volverá a ser , como ayer , como ayer .

El dolor , me desarma ,
y llorar ya no me calma ,
poco a poco empiezo a enloquecer ,
y no se que podrá venir despues , despues .

Estribillo : Puede que me ciegue la fé ,
pero vuelvo a creer , creer ,
que estó no se acaba ,
sueño que te intento besar
y me vuelvo a quemar ,
la vida se me escapa ,
y aunque en cada beso le es más ,
no te quiero olvidar .

Hoy que no , queda nada ,
de un amor , que se apaga
poco a poco empiezo a comprender
que no me queda tanto que perder , perder .

Estribillo : Puede que me cigue la fé ...

Miro el reloj , empiezo a aceptar
que el tiempo me atrapa ,
y en un segunto finjo que me quiero escapar
pero vuelvo por más
y al final no hay más .

Estribillo : Puede que me ciegue la fé ,
pero vuelvo a creer , creer ,
que estó no se acabá
sueño que te intentó besar
y me vuelvo a quemar
la vida se me escapa ,
y aunque en cada beso el es más ,
y aunque en cada beso el es más ,
no te quiero olvidar ,
no te quiero olvidar .


ma descrie perfect...:|

un colt de suflet

"..de ce scriu chestia asta nici nu stiu. oricum nu te voi lasa vreodata sa o citesti... poate doar peste mult, mult timp, cand nimic din toate astea nu va mai conta. dar totusi scriu, desi stiu ca n-ai face decat sa te amuzi... iar asta ma ucide. macar daca m-ar ucide fizic... daca m-ar fi ucis ieri, cand inca eram in culmea fericirii. dar nu se poate, nu s-a putut. ma ucide incet, pe dinauntru. cu fiecare suflare, cu fiecare lacrima ce mi se prelinge pe obraz, se scurge viata din mine, lasand un gol imens... care treptat devine amar, se umple de tristete... as fi preferat sa ma bati. durerea fizica era nimic, era cu siguranta suportabila. dar nu. daca asa a fost sa fie... incep sa cred ca timpul s-a aliat cu destinul pentru a-mi aminti ceea ce sunt: o biata muritoare lasata la mila lor. mi-au dovedit din nou ca nu ma pot masura cu ele... fiecare lacrima ce mi se prelinge usor pe obraz mai spala putin din amintirea ta... din urmele pe care mi le-ai imprimat in piele atunci cand m-ai atins, cand m-ai luat in brate si m-ai tinut strans... dar urmele din inima? ranile adanci din suflet cine la va spala? stau si plang ca o proasta ce sunt. lacrimile imi incetoseaza privirea, dar nu ma opresc din scris. ceva misca mana mea, impingand pixul pe hartie, desenand simboluri ciudate formand ceva numit cuvinte, asternand ceva pentru mine de neinteles... ceva ce se presupune ca exprima gandurile mele, care sunt departe de aici, pierdute in bezna din interiorul meu... cautand un fulger format de niste cuvinte frumoase, sincere... o palpaire cat de slaba provocata de un zambet...o raza cat de mica de speranta...poate chiar o faclie starnita de apropierea ta. dar toate se lasa asteptate...nu exista. simt ca daca m-as opri din scris as muri...macar asa ma descarc...ca o idioata, inca cred ca totul a fost o gluma si inca ma iubesti, ca ne vom impaca. apoi ma izbeste adevarul, nu e si nu va mai fi niciodata asa, pentru ca apoi, cateva secunde mai tarziu ce imi par veacuri intregi sa ma robesc iar visarii. da... stiu ca nu mai suntem impreuna si ca probabil nici nu vom mai fi vreodata, dar nu pot intelege asta... nu pot accepta asta...
lacrimile isi intetesc atacul, revarsanduse in numar tot mai mare. pentru ca m-am indragostit ca o idioata... pentru ca te-am iubit ca o nebuna, si pentru ca inca te iubesc cu toata fiinta mea, "with every little piece of my broken heart", pe zi ce trece tot mai mult...pentru ca nu pot si nu vreau sa te uit. iubirea ma face mai buna, am inceput sa cred ca ea ma mentine in viata... mi-am construit o lumea proprie in jurul "nostru", cu "noi" in centru si nimeni altcineva care sa conteze, bazata pe imaginea ta satirizata, cateva vise si cateva vorbe pierdut oricum "pe aripile vantului" uitarii... o lume pe care am confundat-o cu un asa zis viitor pe care credeam ca il cunosc... acum totul a ramas istorie, sau poate doar un vis imposibil ce va fi uitat...
as vrea sa dau vina pe tine. asta probabil ar face totul mai usor. dar pentru mine asta e cel mai greu...nu pot. poate pentru ca te iubesc prea mult, poate pentru ca in fond eu m-am bazat pe cateva vorbe si mi-am daruit inima fara sa gandesc. nu pot regreta nimic, pentru ca in "prezentul" de atunci asta era exact ceea ce imi doream, si nu cred ca as schimba nimic. acele momente, ore, zile de fericire nebuna... am fost prea fericita, si am platit in lacrimi. inca o fac...[bla bla]"


doar ceva ce am gasit cautand notitele la mate... au trecut cativa ani, si inca ma mai afecteaza... stiam ca mereu am dramatizat totul, dar chestia asta ma depaseste. ma bucur sa pot spune ca am mai crescut putin, din "pe aripile vantului" am invatat intre timp ca "si maine e o zi". desi am ramas aceeasi visatoare sentimentala... inca mai scriu de cate ori ceva nu merge bine si inca ma face sa ma simt mai bine. some things are never gonna change...